...a companiilor mari. Profitaţi de francize ca nişte hiene supte de foame deşi aveţi deja bani în buzunare de vă atârnă până la călcâie (am să dezbat subiectul ăsta mai pe larg altă dată). Nu mai aveţi inspiraţie. Dar asta pentru că nu vreţi, pentru că aţi descoperit reţeta succesului, şi credeţi că nu vă mai trebuie inovaţie, artă.
Prima astfel de companie care îmi vine în minte este Electronic Arts. Apoi pe celelalte nu le enumăr, nu are rost, chiar dacă le ştiţi deja sau fie că habar nu aveţi, nu merită să arăt spre fiecare cu degetul. O să-mi obosească mâna.
Sunt prea puţine jocuri geniale în ziua de astăzi. Păcat că designer-ii indie nu au destule fonduri. Sunt apreciaţi, da, dar fiindcă nu au resurse, nu sunt băgaţi în seama de publicul larg.
Mii de shootere şi acţiuni calcă în picioare strategiile şi RPG-urile, care de fapt nici ele nu sunt cine ştie ce astăzi.
Adventure? Generaţiile actuale habar nu au de adventure. Nu se mai fac de bună vreme aventuri bune. Genul nu e mort, dar tot ce apare nu impresionează şi este uitat repede. Au reuşit Telltale Games să facă ceva, şi bravo lor. Chiar mă încântă idea să scoată un sezon de Back To The Future. Au realizat şi cele 2 Monkey Island Special Edition (în colaborare cu LucasArts), treabă bună. Dacă tot v-aţi apucat de resuscitat aventuri clasice, unde sunt Beneath a steel sky, Sanitarium, Day of the tentacle, Full Throtle şi multe altele? Nu mai sunt la modă genul acesta de jocuri, dar tot ar fi apreciate dacă ar avea chef cineva să lanseze cevainteresant. Uite, cum se face că n-am auzit deloc de adventuri bazate pe cărţile lui Isaac Asimov?
Tare mi-ar place un nou Dune. Ar fi nemaipomenit, că altă strategie bună înafară de StarCraft II nu a mai aparut nimic recent. Ah da! Păi Westwood au fost devoraţi de EA Games, care au făcut o brânză cu Command&Conquer. Cu Westwood, aş mai fi putut spera mai mult la un Dune...
Techland, ce va venit să faceţi un joc de curse, nu ştiu, în loc să mai scoateţi ceva precum Call of Juarez, că vă puteţi inspira destul din cărţile lui Karl May.
Deocamdată nu mai îmi vine altceva în minte. Idea e că se pot face multe, dar nu vor producătorii, sunt leneşi.
De fapt, este numai vina lor? Oare, prostiţi de atâtea jocuri în care nu ne prea folosim mintea, nu mai suntem în stare să apreciem altceva?
Voi decideţi.
marți, 26 octombrie 2010
duminică, 24 octombrie 2010
Reclamă.
Mă gândeam că ar fi bine să îmi fac reclamă la produse şi aici pe al meu bloguţ.
Mi-e lene să aşez aici ditamai anunţurile, aşa că am să pun doar link-uri către ele.
Medalioane pentru câini sau alte animale de companie.
Procesor Intel Core 2 Duo E7500.
Key original Mirror's Edge.
Scoateţi banul!
Mi-e lene să aşez aici ditamai anunţurile, aşa că am să pun doar link-uri către ele.
Medalioane pentru câini sau alte animale de companie.
Procesor Intel Core 2 Duo E7500.
Key original Mirror's Edge.
Scoateţi banul!
vineri, 22 octombrie 2010
Give extra credits!
Dacă sunteţi gameri, sau aveţi un oarecare interes, vă recomand Extra Credits. Oamenii aceştia dezbat subiecte din gaming care au fost fie ocolite, fie uitate. Sunt nişte oameni care încearcă să ajute lumea să înţeleagă despre gaming. Aceşti oameni incearcă să ajute industria jocurilor să se înbunătăţească.
De fapt, şi pe non-gameri îi îndemn să arunce măcar o privire asupra emisiunii Extra Credits. Mulţi cred greşit despre gaming sau îl subestimează.
http://www.escapistmagazine.com/videos/view/extra-credits
De fapt, şi pe non-gameri îi îndemn să arunce măcar o privire asupra emisiunii Extra Credits. Mulţi cred greşit despre gaming sau îl subestimează.
http://www.escapistmagazine.com/videos/view/extra-credits
marți, 19 octombrie 2010
99 Things About Me [Leapşa]
Să vedem. Am luat şi eu chestia asta cu lucruri despre mine, pentru a mă cunoaşte cititorii mai bine. Să văd dacă reuşesc totuşi să notez 99...
1.Sunt pasionat de arte.
2.Îmi place să scriu.
3.Urăsc oamenii care cred că ştiu tot, dar nu e aşa.
4.Prefer muzica rock.
5.Nu mă pasionează deloc dansul, este singura artă care nu mă atrage.
6.Nu suport să mănânc ceva dulce şi să nu pot spăla pe dinţi apoi.
7.Mă pasioneză jocurile video ca şi cultură.
8.Urăsc când companiile de jocuri încep să producă jocurile doar pentru bani şi dispare orice urmă de artă.
9.Ador liceul. Deocamdată.
10.Mă joc destul de rar în multiplayer.
11.Turbez când cineva e încapăţânat şi nu vrea să se lase convins că ceva anume e bun.
12.Nu îmi place la fete părul foarte strâns sau coc.
13.Eram în stare pe la 12-13 ani să învăţ japoneza pentru că prietena mea era pasionată de aşa ceva.
14.Mă fascinează piraţii.
15.Mă fascinează ruşii.
16.Personajul care m-ar caracteriza cel mai mult este Jack Spparow.
17.Colecţionez cât de cât jocuri, cărţi, filme, muzică, reviste.
18.Îmi place să desenz, să schiţez şi să mâzgălesc.
19.Vreau să învăţ să cânt la chitară.
20.Mă speriu superstiţiile.
21.Păţesc să am deja-vu din când în când, şi când se întâplă e sinistru de puternic.
22.Am faţă de om vinovat/criminal.
23.Mă fascinează crima.
24.Mă fascinează Îngerul Morţii.
25.Am umor. Într-un fel.
26.Semăn cu strabunicul meu.
27.Am puţini prieteni, însă aceştia cât se poate de buni.
28.Iniţial sunt liniştit şi monoton, dar când sunt declanşat sunt foarte distrat.
29.Nu suport măslinele negre.
30.Nu ştiu să înot repede.
31.Mă fascinează roboţii ,,bad ass"
32.Jocul meu preferat este StarCraft, deşi sunt n00b în multiplayer.
33.Mă fascinează critica.
34.Când nu sunt captivat de un joc anume, în general coportamentul meu de gamer este de ,,pissed".
35.Am publicat un mic ghid pentru Ghost Master în PC Games Special în 2007.
36.Acum câţiva ani încercam să scriu articole pentru reviste de jocuri. Eram varză.
37.Până anul trecut am fost mereu naiv de 1 aprilie.
38.De un an am dezvoltat în imaginaţia mea proiecte pentru jocuri, o trilogie importantă şi alte proiecte mai mici. Bineînţeles, nu am încă condiţiile pentru a le aplica.
39.Am teama ca nu cumva să înnebunesc.
40.Nu îmi plac clown-ii.
41.Nu pot să sufăr ce s-a ales de desenele animate în ziua de azi.
42.Am o tendinţă de încerca cânva tărie, rom ca piraţii sau vodka precum ruşii.
43.Noaptea am surplus de inspiraţie.
44.Îmi place să dau replici.
45.Nu e bine dacă îmi spui cum nu îţi place să fi strigat/ă.
46.Urăsc misoginii.
47.Îmi plac feţele făcute din semne, gen O_o xD Y_Y
48.M-am plcitisit să scriu.
49.Şi aşa deja ştiţi destule.
50.Aşa că mă opresc aici.
51.Dar cine are blog să îşi scrie şi dânsul/dânsa 99 de chestii, că doar e leapşa.
1.Sunt pasionat de arte.
2.Îmi place să scriu.
3.Urăsc oamenii care cred că ştiu tot, dar nu e aşa.
4.Prefer muzica rock.
5.Nu mă pasionează deloc dansul, este singura artă care nu mă atrage.
6.Nu suport să mănânc ceva dulce şi să nu pot spăla pe dinţi apoi.
7.Mă pasioneză jocurile video ca şi cultură.
8.Urăsc când companiile de jocuri încep să producă jocurile doar pentru bani şi dispare orice urmă de artă.
9.Ador liceul. Deocamdată.
10.Mă joc destul de rar în multiplayer.
11.Turbez când cineva e încapăţânat şi nu vrea să se lase convins că ceva anume e bun.
12.Nu îmi place la fete părul foarte strâns sau coc.
13.Eram în stare pe la 12-13 ani să învăţ japoneza pentru că prietena mea era pasionată de aşa ceva.
14.Mă fascinează piraţii.
15.Mă fascinează ruşii.
16.Personajul care m-ar caracteriza cel mai mult este Jack Spparow.
17.Colecţionez cât de cât jocuri, cărţi, filme, muzică, reviste.
18.Îmi place să desenz, să schiţez şi să mâzgălesc.
19.Vreau să învăţ să cânt la chitară.
20.Mă speriu superstiţiile.
21.Păţesc să am deja-vu din când în când, şi când se întâplă e sinistru de puternic.
22.Am faţă de om vinovat/criminal.
23.Mă fascinează crima.
24.Mă fascinează Îngerul Morţii.
25.Am umor. Într-un fel.
26.Semăn cu strabunicul meu.
27.Am puţini prieteni, însă aceştia cât se poate de buni.
28.Iniţial sunt liniştit şi monoton, dar când sunt declanşat sunt foarte distrat.
29.Nu suport măslinele negre.
30.Nu ştiu să înot repede.
31.Mă fascinează roboţii ,,bad ass"
32.Jocul meu preferat este StarCraft, deşi sunt n00b în multiplayer.
33.Mă fascinează critica.
34.Când nu sunt captivat de un joc anume, în general coportamentul meu de gamer este de ,,pissed".
35.Am publicat un mic ghid pentru Ghost Master în PC Games Special în 2007.
36.Acum câţiva ani încercam să scriu articole pentru reviste de jocuri. Eram varză.
37.Până anul trecut am fost mereu naiv de 1 aprilie.
38.De un an am dezvoltat în imaginaţia mea proiecte pentru jocuri, o trilogie importantă şi alte proiecte mai mici. Bineînţeles, nu am încă condiţiile pentru a le aplica.
39.Am teama ca nu cumva să înnebunesc.
40.Nu îmi plac clown-ii.
41.Nu pot să sufăr ce s-a ales de desenele animate în ziua de azi.
42.Am o tendinţă de încerca cânva tărie, rom ca piraţii sau vodka precum ruşii.
43.Noaptea am surplus de inspiraţie.
44.Îmi place să dau replici.
45.Nu e bine dacă îmi spui cum nu îţi place să fi strigat/ă.
46.Urăsc misoginii.
47.Îmi plac feţele făcute din semne, gen O_o xD Y_Y
48.M-am plcitisit să scriu.
49.Şi aşa deja ştiţi destule.
50.Aşa că mă opresc aici.
51.Dar cine are blog să îşi scrie şi dânsul/dânsa 99 de chestii, că doar e leapşa.
luni, 18 octombrie 2010
Bravii soldaţi români.
Disclaimer:
! Aceste povestiri sunt pur ficţionale. Nefiind studiat prea mult războiul din Irak, sunt şanse să nu pară deloc realiste poveştile. Povestirile au ca scop umorul şi nimic mai mult!
Irak. Bagdad. 2005. Toamna. Eram agăţaţi cu capul în jos. De parcă nu era îndeajuns asta, eu mai aveam şi pantalonii rupţi între picioare; irakienii îmi studiau cu priviri subtile ale mele cojones mândre.
Irakienii erau postaţi în jurul nostru, cu armele îndreptate spre noi. Ce rost avea? Eram dezarmaţi, legaţi şi agăţaţi de tavan. Doar nu se aşteptau să ne eliberăm singuri precum agenţii secreţi de prin filme. Te pomeneşti că, ei credeau că noi cei din NATO am fi fost cine ştie ce supersoldaţi instruiţi, şi mai ales noi, românii?
Teroriştii începuseră să schimbe vorbe liniştiţi între ei pe limba lor spârcâită.
Apoi, brusc se schimbase atmosfera. Soldaţi dăduseră buzna pe ambele uşi, ce se aflau fiecare exact în faţa celeilalte. Americanii se poziţionaseră tacticos şi i-au executat pe terorişti una-două. Toate astea în doar câteva secunde. Apoi salvatorii ne-au dat jos (pe Paul l-au dat cu capul de podea) şi ne-au dezlegat.
- You guys alright? întrebă unul din ei.
- Yeah, am răspuns eu.
Antohie, în spatele meu îmi şopteşte:
- Bă, ne-a înjurat?
- Fiţi-ar ceha să-ţi fie! zbierasem eu. De ce n-ai învăţat engleză? Ne-a întrebat dacă suntem bine, imbecilule tâmpit. Dacă ne înjura mai îi răspundeam afirmativ?!
Nu era prima oară când îmi venea să-l bat pe Antohie fiindcă a învăţat ceha şi nici o boabă de engleză. Defapt, eram singurul din echipă care vorbeam foarte bine engleza.
Când i-am văzut pe americani că plantează C4, ştiam cu toţii care e procedura. Am luat-o la goană.
- La pământ!! urlă Ioan.
Trebuia să ne aruncăm la pe jos din cauza exploziei. Cu ruptura dintre picioare, asta era exact ce îmi mai trebuia. Nisip.
Ne-am ridicat apoi cu toţii şi ne-am îndreptat spre maşini. De ce au aruncat în aer americanii clădirea în care am fost ţinuţi ostatici, habar nu am. Cred că mai degrabă au vrut să sufere că au C4.
Americanii s-au suit în Hummer-ele lor şi au pornit. În spatele Hummer-elor ne aştepta demnul, minunatul, superbul nostru Aro. Un far spart, parbrizul crăpat, jante lipsă, o portieră ciuruită şi alta care abia se închidea, bara îndoită, capota strâmbă, întreaga caroserie jegoasă.
Ne-am înghesuit în jeep. Când m-am aşezat am avut o surpriză plăcută. Un arc ruginit în fund ieşit din scaun. Era exact ce îmi lipsea după atâta ,,distracţie". Anghel reuşeşte să pornească troaca, ce pleacă împrăştiind praf cu toba cariată de rugină flencănind în spate.
Aceştia eram noi. Cei şase care au speriat Irak-ul. Ciocan Parbriziu, Anghel Sparanghel, Ionescu Ioan Ion, Antohie Bidon-Turtit, Paul Petcu. Şi eu.
! Aceste povestiri sunt pur ficţionale. Nefiind studiat prea mult războiul din Irak, sunt şanse să nu pară deloc realiste poveştile. Povestirile au ca scop umorul şi nimic mai mult!
Irak. Bagdad. 2005. Toamna. Eram agăţaţi cu capul în jos. De parcă nu era îndeajuns asta, eu mai aveam şi pantalonii rupţi între picioare; irakienii îmi studiau cu priviri subtile ale mele cojones mândre.
Irakienii erau postaţi în jurul nostru, cu armele îndreptate spre noi. Ce rost avea? Eram dezarmaţi, legaţi şi agăţaţi de tavan. Doar nu se aşteptau să ne eliberăm singuri precum agenţii secreţi de prin filme. Te pomeneşti că, ei credeau că noi cei din NATO am fi fost cine ştie ce supersoldaţi instruiţi, şi mai ales noi, românii?
Teroriştii începuseră să schimbe vorbe liniştiţi între ei pe limba lor spârcâită.
Apoi, brusc se schimbase atmosfera. Soldaţi dăduseră buzna pe ambele uşi, ce se aflau fiecare exact în faţa celeilalte. Americanii se poziţionaseră tacticos şi i-au executat pe terorişti una-două. Toate astea în doar câteva secunde. Apoi salvatorii ne-au dat jos (pe Paul l-au dat cu capul de podea) şi ne-au dezlegat.
- You guys alright? întrebă unul din ei.
- Yeah, am răspuns eu.
Antohie, în spatele meu îmi şopteşte:
- Bă, ne-a înjurat?
- Fiţi-ar ceha să-ţi fie! zbierasem eu. De ce n-ai învăţat engleză? Ne-a întrebat dacă suntem bine, imbecilule tâmpit. Dacă ne înjura mai îi răspundeam afirmativ?!
Nu era prima oară când îmi venea să-l bat pe Antohie fiindcă a învăţat ceha şi nici o boabă de engleză. Defapt, eram singurul din echipă care vorbeam foarte bine engleza.
Când i-am văzut pe americani că plantează C4, ştiam cu toţii care e procedura. Am luat-o la goană.
- La pământ!! urlă Ioan.
Trebuia să ne aruncăm la pe jos din cauza exploziei. Cu ruptura dintre picioare, asta era exact ce îmi mai trebuia. Nisip.
Ne-am ridicat apoi cu toţii şi ne-am îndreptat spre maşini. De ce au aruncat în aer americanii clădirea în care am fost ţinuţi ostatici, habar nu am. Cred că mai degrabă au vrut să sufere că au C4.
Americanii s-au suit în Hummer-ele lor şi au pornit. În spatele Hummer-elor ne aştepta demnul, minunatul, superbul nostru Aro. Un far spart, parbrizul crăpat, jante lipsă, o portieră ciuruită şi alta care abia se închidea, bara îndoită, capota strâmbă, întreaga caroserie jegoasă.
Ne-am înghesuit în jeep. Când m-am aşezat am avut o surpriză plăcută. Un arc ruginit în fund ieşit din scaun. Era exact ce îmi lipsea după atâta ,,distracţie". Anghel reuşeşte să pornească troaca, ce pleacă împrăştiind praf cu toba cariată de rugină flencănind în spate.
Aceştia eram noi. Cei şase care au speriat Irak-ul. Ciocan Parbriziu, Anghel Sparanghel, Ionescu Ioan Ion, Antohie Bidon-Turtit, Paul Petcu. Şi eu.
vineri, 15 octombrie 2010
Involuţie
Harry Potter And The Deathly Hallows: Part 1 pe Kinect.
Na că am văzut-o şi pe asta! Exact cea ce îmi era teama! Cine numeşte asta evoluţie nu se simte bine. Eu ştiam că acest Kinect o să fie ceva pentru jucătorii casual, că va fi doar un mic moft, dar, Doamne, nu! Nu aş fi bănuit că o să fie chiar aşa oribil. Ce ,,joc'' mai e şi ăsta? Stai ca boul la poarta nouă, şi dai doar din mână? Personajul avansează singur, tu nu mai să mişti mâna când trebuie? Ce naiba, un fel de Harry Potter Rail Shooter? Acesta nici joc casual nu e.
Defapt este o porcărie acest Kinect în sine. Senzori de mişcare, ca să te mai mişti şi tu un pic, fiindcă ce să zic ,,înţepeneşti" dacă te joci cu un gamepad/joystick ceva? Pentru mişcare există parcuri. Dacă e urât afară, asta tot nu e o scuză pentru a te agita în faţa televizorului. Şi de fapt, ce ,,mişcare" e asta? Cu un joc ca cel menţionat mai sus faci febră musculară sau amorţeşti dacă tot fluturi mâna atâta. Aş prefera să îmi amorţească degetul la Serious Sam sau Diablo.
Asta nu este tehnologie, este o metodă de imbecilizare a Omului. Cum de s-a ajuns aici? Nici nu vreau să ştiu ce va fi mai târziu. Doamne fereşte-ne!
Na că am văzut-o şi pe asta! Exact cea ce îmi era teama! Cine numeşte asta evoluţie nu se simte bine. Eu ştiam că acest Kinect o să fie ceva pentru jucătorii casual, că va fi doar un mic moft, dar, Doamne, nu! Nu aş fi bănuit că o să fie chiar aşa oribil. Ce ,,joc'' mai e şi ăsta? Stai ca boul la poarta nouă, şi dai doar din mână? Personajul avansează singur, tu nu mai să mişti mâna când trebuie? Ce naiba, un fel de Harry Potter Rail Shooter? Acesta nici joc casual nu e.
Defapt este o porcărie acest Kinect în sine. Senzori de mişcare, ca să te mai mişti şi tu un pic, fiindcă ce să zic ,,înţepeneşti" dacă te joci cu un gamepad/joystick ceva? Pentru mişcare există parcuri. Dacă e urât afară, asta tot nu e o scuză pentru a te agita în faţa televizorului. Şi de fapt, ce ,,mişcare" e asta? Cu un joc ca cel menţionat mai sus faci febră musculară sau amorţeşti dacă tot fluturi mâna atâta. Aş prefera să îmi amorţească degetul la Serious Sam sau Diablo.
Asta nu este tehnologie, este o metodă de imbecilizare a Omului. Cum de s-a ajuns aici? Nici nu vreau să ştiu ce va fi mai târziu. Doamne fereşte-ne!
miercuri, 13 octombrie 2010
Ofticaţi nemulţumiţi!
M-am săturat de voi cei cărora nu vă convine nimic, daţi cu noroi în orice joc. Nu vă mai mulţumeşte nimic, nu vedeţi decat părţile rele ale jocurilor, oricât de bune ar fi. Defapt, voi uitaţi că un joc este făcut pentru...joacă.
Când a aparut StarCraft II: Wings of Liberty, aţi spus că are găuri în poveste, că nu toate cinematic-urile au grafică bună etc. Sau cel mai aiurea, că e aproape acelaşi Starcraft de acum 12 ani. Ca miez da, la bază stau aceleaşi mecanici, logic, şi aşa şi trebuie. Dar acum are multe îmbunătăţiri, nu stau acum să enumăr lucrurile ce se ştiu deja încă dinainte să se lanseze. E complet aiurea să crezi asta. Sau alţii au venit că nu e povestea întreagă. Pâi dacă vreţi unicitate între campanii, poveste complexă, lasaţi oamenii să facă jocul aşa în bucăţi, ca nu e rău. Ce-i drept, se vede că Blizzard vor să stoarcă mai mulţi bani, cumva, subtil.
La Mafia II am înţeles, există ceva mai multe dezamăgiri. Deşi tare e ciudată diferenţa asta foarte mare de opinii. Am citit undeva că jocul a luat 4/10 pe eurogamer.fr şi 10/10 pe eurogamer.co.uk sau ceva de genul. Nu intru în amănunt în legătură cu Mafia II şi părerea mea, poate am să postez un review. Ideea e că mie mi-a plăcut jocul aşa cum e. Poate că nu sunt încă destul de experimentat şi deaia mi-o fi plăcut şi povestea. Da, s-a dat atenţie mai mult pe detalii mărunte şi interesante decât gameplay-ului de bază. Dar mie tocmai de asta am fost impresionat de joc. S-a concentrat pe atmosferă şi poveste, şi apoi pe gameplay care este şi aşa destul de satisfăcător. Ar fi fost frumos să aibă şi gameplay mai reuşit, dar deh!, nu le poţi avea pe toate în viaţă.
Dar cel mai mult mă enevează opiniile la Duke Nukem Forever. Acum când ştim şi noi mai precis cam pe când apare şi cum o să fie, majoritatea spun că nu e cine ştie ce dupa 12 ani de lucru. În primul rând, sunt sigur că nu au lucrat în totalitate la joc, iar în 12 e clar ca l-au tot refăcut, deoarece tehnologia a tot avansat şi ei au trebuit să îi schimbe grafica. A mai fost şi scandalul acela când 2K au concediat toată echipa 3D Realms fiindcă nu au terminat jocul...mă rog sper că aţi prin ideea. În al doilea rând, ce ar trebui să fie foarte deosebit?! Parcă i-am citit pe alţii care scriau că ,,de ce nu are A.I. foarte deştept'' sau ,,enviroment destructibil''. Încă nu există tehnologie care să simuleze A.I. foarte inteligent (ce ironic!), asta e clar. Acuma cu ,,environment destructibil'' , încă nu am văzut destul din acţiunea jocului. Dar sper că sunteţi conştienţi ca design-erii nu dispun de mari resurse pentru astfel de lucruri. Dar cel mai important, unde vroiam să ajung, Duke Nukem Forever nu este făcut să fie serios! Se vede de la o poştă (hai să zicem staţie de 253) că este joc făcut în pură miştocăreală pentru miştocăreală. Când o să apară anul viitor va fi un joc genial. Punct.
Aş mai fi spus de faptul că lumea exagerează critcând atâta Captain America: Supersoldier, deoarece nu va fi un joc făcut pentru a fi original sau deosebit, ci doar o alternativă la jocurile în genul, dar deja veţi spune că pierd din profesionalism.
Ideea este: nu mai fiţi aşa ofticaţi şi nemulţumiţi! Nu spun să nu criticaţi, ci să nu exageraţi sau să scormoniţi după orice greşeală pentru a da cu noroi. Încep să cred că producătorii nu mai ştiu ce să mai facă pentru a mulţumi pe toţi şi deaia ies jocurile aşa nehotărâte.
Tăceţi şi jucaţi-vă!
Când a aparut StarCraft II: Wings of Liberty, aţi spus că are găuri în poveste, că nu toate cinematic-urile au grafică bună etc. Sau cel mai aiurea, că e aproape acelaşi Starcraft de acum 12 ani. Ca miez da, la bază stau aceleaşi mecanici, logic, şi aşa şi trebuie. Dar acum are multe îmbunătăţiri, nu stau acum să enumăr lucrurile ce se ştiu deja încă dinainte să se lanseze. E complet aiurea să crezi asta. Sau alţii au venit că nu e povestea întreagă. Pâi dacă vreţi unicitate între campanii, poveste complexă, lasaţi oamenii să facă jocul aşa în bucăţi, ca nu e rău. Ce-i drept, se vede că Blizzard vor să stoarcă mai mulţi bani, cumva, subtil.
La Mafia II am înţeles, există ceva mai multe dezamăgiri. Deşi tare e ciudată diferenţa asta foarte mare de opinii. Am citit undeva că jocul a luat 4/10 pe eurogamer.fr şi 10/10 pe eurogamer.co.uk sau ceva de genul. Nu intru în amănunt în legătură cu Mafia II şi părerea mea, poate am să postez un review. Ideea e că mie mi-a plăcut jocul aşa cum e. Poate că nu sunt încă destul de experimentat şi deaia mi-o fi plăcut şi povestea. Da, s-a dat atenţie mai mult pe detalii mărunte şi interesante decât gameplay-ului de bază. Dar mie tocmai de asta am fost impresionat de joc. S-a concentrat pe atmosferă şi poveste, şi apoi pe gameplay care este şi aşa destul de satisfăcător. Ar fi fost frumos să aibă şi gameplay mai reuşit, dar deh!, nu le poţi avea pe toate în viaţă.
Dar cel mai mult mă enevează opiniile la Duke Nukem Forever. Acum când ştim şi noi mai precis cam pe când apare şi cum o să fie, majoritatea spun că nu e cine ştie ce dupa 12 ani de lucru. În primul rând, sunt sigur că nu au lucrat în totalitate la joc, iar în 12 e clar ca l-au tot refăcut, deoarece tehnologia a tot avansat şi ei au trebuit să îi schimbe grafica. A mai fost şi scandalul acela când 2K au concediat toată echipa 3D Realms fiindcă nu au terminat jocul...mă rog sper că aţi prin ideea. În al doilea rând, ce ar trebui să fie foarte deosebit?! Parcă i-am citit pe alţii care scriau că ,,de ce nu are A.I. foarte deştept'' sau ,,enviroment destructibil''. Încă nu există tehnologie care să simuleze A.I. foarte inteligent (ce ironic!), asta e clar. Acuma cu ,,environment destructibil'' , încă nu am văzut destul din acţiunea jocului. Dar sper că sunteţi conştienţi ca design-erii nu dispun de mari resurse pentru astfel de lucruri. Dar cel mai important, unde vroiam să ajung, Duke Nukem Forever nu este făcut să fie serios! Se vede de la o poştă (hai să zicem staţie de 253) că este joc făcut în pură miştocăreală pentru miştocăreală. Când o să apară anul viitor va fi un joc genial. Punct.
Aş mai fi spus de faptul că lumea exagerează critcând atâta Captain America: Supersoldier, deoarece nu va fi un joc făcut pentru a fi original sau deosebit, ci doar o alternativă la jocurile în genul, dar deja veţi spune că pierd din profesionalism.
Ideea este: nu mai fiţi aşa ofticaţi şi nemulţumiţi! Nu spun să nu criticaţi, ci să nu exageraţi sau să scormoniţi după orice greşeală pentru a da cu noroi. Încep să cred că producătorii nu mai ştiu ce să mai facă pentru a mulţumi pe toţi şi deaia ies jocurile aşa nehotărâte.
Tăceţi şi jucaţi-vă!
luni, 11 octombrie 2010
Om-lup
Aiurea, aiurea rau ma simt.
Nu stiu ce vreau cu adevarat.
Simt ca sunt grozav, priceput si cu har; dar apoi simt ca sunt un ratat, ca nu stiu nimic si nu ma pricep la nimic.
Pe dinafara sunt calm, linistit, dar pe interior sunt zbuciumat, salbatic, nerabdator.
Sunt momente cand firea mea interioara vrea sa iasa, simt ca ma transform in om-lup si ma abtin.
Dar incep sa vreau sa ma transform.
Dar oare, daca dau drumul omului-lup, am sa mai fiu eu? Oare voi mai fi constient?
Nu stiu ce vreau cu adevarat.
Simt ca sunt grozav, priceput si cu har; dar apoi simt ca sunt un ratat, ca nu stiu nimic si nu ma pricep la nimic.
Pe dinafara sunt calm, linistit, dar pe interior sunt zbuciumat, salbatic, nerabdator.
Sunt momente cand firea mea interioara vrea sa iasa, simt ca ma transform in om-lup si ma abtin.
Dar incep sa vreau sa ma transform.
Dar oare, daca dau drumul omului-lup, am sa mai fiu eu? Oare voi mai fi constient?
vineri, 8 octombrie 2010
Azi a fost o zi mai deosebita. Am participat la o preselectie si m-am plimbat in Bucuresti. Pai ce preselectie? De Mister 2k10 al balului bobocilor. Nu ca as fi vrut, dar am fost luat cu forta pentru ca nu erau destui candidati, si de altfel mi-a convenit - am scapat de testul de fizica! Apoi am fost la targul de educatie de la Sala Polivalenta, cu o parte din clasa si dirigul; actiune scolara, nah! Am vazut si eu naibii parcul Tineretului ca habar nu mai aveam.
Altceva? Era s-o incurc la metrou ca m-a vazut paznicul ca intru fara cartela, dar m-a lasat in pace ca a inteles ca am bani dar n-am luat cartela de lene. Meh.
Ideea e ca ma simt de bullshit. Viata e de bullshit. Ma simt aiurea, nu stiu ce vreau. Dati-mi o bere!
Altceva? Era s-o incurc la metrou ca m-a vazut paznicul ca intru fara cartela, dar m-a lasat in pace ca a inteles ca am bani dar n-am luat cartela de lene. Meh.
Ideea e ca ma simt de bullshit. Viata e de bullshit. Ma simt aiurea, nu stiu ce vreau. Dati-mi o bere!
joi, 7 octombrie 2010
Incerc sa invat pentru fizica. E seara. Maine dau test la fizica. Test "PUTERNIC" cum spune proful.
Nu inteleg nimic. Sau inteleg, dar vag. Imi sta capul la toate alea dar numai la fizica nu. Imi vine sa ma urc pe pereti. Nici nu stiu ce e cu mine. Stres? Hormoni? Agitatie? Nepasare? Indragostit? Cretin? Etc?
Imi vine in minte sa chiulesc maine de la test, fiind ultima ora ar fi chiar usor. Deja am intocmit un plan genial de evadare.
Dar...pentru ora viitoare am sa reusesc sa invat? Poate ora viitoare ma asculta (defapt e cel mai probabil), si o sa imi fie mai greu. Tot mai bine dau maine testul, cat stiu, cat reusesc sa copiez.
Intr-un fel nu mi-ar pasa deloc, m-as juca noaptea asta si maine dau foaia goala la test. Dar e totusi greu de indreptat situatia la fizica, doar avem cel mai bulangiu profesor.
As fi vrut sa fi facut lucrurile mai palpitante, dar decat sa am probleme, mai bine altadata...
Nu inteleg nimic. Sau inteleg, dar vag. Imi sta capul la toate alea dar numai la fizica nu. Imi vine sa ma urc pe pereti. Nici nu stiu ce e cu mine. Stres? Hormoni? Agitatie? Nepasare? Indragostit? Cretin? Etc?
Imi vine in minte sa chiulesc maine de la test, fiind ultima ora ar fi chiar usor. Deja am intocmit un plan genial de evadare.
Dar...pentru ora viitoare am sa reusesc sa invat? Poate ora viitoare ma asculta (defapt e cel mai probabil), si o sa imi fie mai greu. Tot mai bine dau maine testul, cat stiu, cat reusesc sa copiez.
Intr-un fel nu mi-ar pasa deloc, m-as juca noaptea asta si maine dau foaia goala la test. Dar e totusi greu de indreptat situatia la fizica, doar avem cel mai bulangiu profesor.
As fi vrut sa fi facut lucrurile mai palpitante, dar decat sa am probleme, mai bine altadata...
marți, 5 octombrie 2010
Disturbed
Stiu ca majoritatea nu ascultati rock. Eu personal consider rock muzica superioara, grea de inteles la inceput, dar cand iti deja iti place, cam greu o sa-ti mai placa si altceva.
Disturbed e trupa mea favorita.
Aceasta melodie, impreuna cu videoclipul ei, trebuie ascultata, chiar daca nu asculti rock deobicei. Nu pentru cum suna, ci pentru mesaj. Pentru ca unii trebuie sa deschida ochii.
http://www.youtube.com/watch?v=HwELajFteTo
Cineva pe acolo spunea ca "n-ai sa auzi pe Lady Gaga, Justin Bieber, Jonas Brothers sau alti dastia cantand despre realitate", si tare are dreptate.
Ah da, si nu vreau sa aud imbecili care incurca rock-ul cu death metal sau alte genuri.
Disturbed e trupa mea favorita.
Aceasta melodie, impreuna cu videoclipul ei, trebuie ascultata, chiar daca nu asculti rock deobicei. Nu pentru cum suna, ci pentru mesaj. Pentru ca unii trebuie sa deschida ochii.
http://www.youtube.com/watch?v=HwELajFteTo
Cineva pe acolo spunea ca "n-ai sa auzi pe Lady Gaga, Justin Bieber, Jonas Brothers sau alti dastia cantand despre realitate", si tare are dreptate.
Ah da, si nu vreau sa aud imbecili care incurca rock-ul cu death metal sau alte genuri.
Lamurire
Inainte să se întrebe cineva "cine mai e si ăsta? nu sunt destule blog-uri?!", înainte să mă apuc de scris (dacă reuşesc, până acuma m-am lăsat repede de câte un blog început, dar acum na, de ăsta chiar vreau să mă ţin) vreau să lămuresc despre ce e vorba aici.
Eu vreau să scriu aici despre - jocuri, filme, muzică, cărti -> entertainment. Cronici, recenzii, ce-o fi;
- cugetări de ale mele;
- poate şi nişte povestioare, că m-a apucat inspiraţia.
Nu vreau să impresionez pe nimeni. Cine e interesat foarte bine. Cui nu-i convine să tacă din gură.
În mare parte am să mă adresez gamerilor, sau cine se arată interesat de astfel de lucruri. Dar încerc să mă adresez şi altora, care nu înţeleg, şi poate îi fac să înţeleagă.
Lămurirea asta pare plictistoare şi nu prea mi-a iesit. Eu de obicei sunt inspirat noaptea, când ascult muzică, meditez şi sunt "pissed".
Denumirea mi-a venit pe moment, şi dacă nu mă însel, chiar sună fain. Pissed Gamer.
Eu vreau să scriu aici despre - jocuri, filme, muzică, cărti -> entertainment. Cronici, recenzii, ce-o fi;
- cugetări de ale mele;
- poate şi nişte povestioare, că m-a apucat inspiraţia.
Nu vreau să impresionez pe nimeni. Cine e interesat foarte bine. Cui nu-i convine să tacă din gură.
În mare parte am să mă adresez gamerilor, sau cine se arată interesat de astfel de lucruri. Dar încerc să mă adresez şi altora, care nu înţeleg, şi poate îi fac să înţeleagă.
Lămurirea asta pare plictistoare şi nu prea mi-a iesit. Eu de obicei sunt inspirat noaptea, când ascult muzică, meditez şi sunt "pissed".
Denumirea mi-a venit pe moment, şi dacă nu mă însel, chiar sună fain. Pissed Gamer.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)